Cont personal

Educatia sexuala la copii!

autor: Dr. Marian Ciobanu

 
Similare
Bulimia nervoasa este o afectiune psihiatrica caracterizata de episoade recurente de ingestie...
 
Poate ca acum 20 ani era mult mai greu sa gasim o jucarie care sa stimuleze creativitatea...
 
Pe vremuri oamenii isi pierdeau dintii de tineri, dantura se ingalbenea si se inegrea si...
 
Soneria insista cu zbarnaitul strident. Tresar. Arunc privirea spre geam -  bezna....
 
Computerele, jocurile video si internetul sunt, fie ca vrem, fie ca nu vrem, parte din viata...
 
Taguri: organe  copiii  educatie  sexuala  copil 
     
Educatia sexuala inseamnă informarea copilului pentru propria-i protecţie. Un copil educat discută cu uşurinţă despre sex cu părinţii şi le poate spune imediat dacă cineva încearcă să profite de el. Pedofilii şi proxeneţii îşi aleg victime mai ales din rândul copiilor care nu cunosc nimic despre sexualitate şi n-ar spune părinţilor, dacă li se întâmplă ceva.
    
Educaţia sexuală nu înseamnă a învăţa copiii să facă sex şi nici nu îi forţează să-şi înceapă viaţa sexuală, ci le arată că au un corp, de care trebuie să aibă grijă. Sănătatea sexuală nu este mai prejos de alte aspecte ale sănătăţii corpului.
    
Părinţii şi copiii educaţi sexual au atitudine destinsă faţă de acest subiect. Jena părinţilor de a discuta despre sex provine deseori din ignoranţă şi datează din timpul copilăriei lor.
    
La vârsta preşcolară, copiii sunt dornici să înveţe ce le spun părinţii; e nevoie însă de mulţi ani pentru a înţelege ceea ce li se spune. De aceea, informaţia trebuie repetată. Dacă nu o aud de la părinţi, o vor afla de la prieteni sau televiziune, deseori sub o formă eronată.
    
Copiii învaţă care este comportamentul acceptabil de societate, de exemplu: părţile intime ale corpului lor (cele acoperite de costumul de baie) nu trebuie atinse în public, nici de alţi copii sau adulţi, în afară de mama.
    
Copiii care deţin informaţii despre sănătate - în general - şi despre cea sexuală - în special - sunt mai protejaţi împotriva abuzurilor şi a exploatării sexuale. Mai târziu - ca adolescenţi educaţi acasă într-o atmosferă de sinceritate – vor fi  mai puţin înclinaţi spre imprudenţe şi promiscuitate în relaţiile intime. Ei devin mai încrezători şi mai fericiţi, în relaţiile lor intime.  

La 3 ani
     
La vârsta de 3 ani, copilul nostru vrea să ştie tot mai multe despre diferenţa dintre băieţi şi fete; începe să  arate interes faţă de diferenţele fiziologice dintre sexe, în poziţia de urinat. La joacă, însă, nu face deosebire. Începe să  se intereseze cum se fac copiii şi întreabă de unde vin;  cei mai mulţi nu înţeleg la această vârstă, dacă li se spune că nou-născutul creşte înăuntrul mamei.

La 4 ani

La 4 ani, îşi arată organele genitale în joacă, înjură şi face glume despre urină şi fecale. În momentele de stres, simte nevoia să  urineze; cere să  fie lăsat singur la baie, dar este interesat să ştie ce fac alţii acolo.  La această vârstă, copiii învaţă cum să se poarte, ca băieţei sau ca fetiţe, mai mult de la prieteni, decât de la părinţi. La întrebările copilului despre sex, ar trebui să  răspunzi , punând accent pe dragostea, grija şi responsabilitatea pe care o cere o legătură intimă. Copilul te poate întreba cum ies nou născuţii din burta mamei şi crede, dacă îi spui că ies prin buric.

La 5 ani

La 5 ani, copilul ştie deja care sunt diferenţele fizice dintre sexe, dar nu le acordă mare interes. Se joacă mai mult cu organele sexuale, decât înainte; se miră că tatăl nu are sâni, iar sora lui nu are penis ca el. Se ataşează puternic de părintele de sex opus şi se identifică cu părintele de acelaşi sex. Pe măsură ce identitatea sexuală se dezvoltă dincolo de simpla recunoaştere a sexului, copilul preşcolar devine mai pudic şi,  în acelaşi timp, începe să-i fie teamă de mutilare.
     
După vârsta de 3 ani, fetiţa este conştientă de sexul ei şi ştie că va deveni  femeie; aceasta îi măreşte atenţia pentru mama ei. Purtarea sau atitudinea mamei va influenţa modul în care se vede fetiţa ca femeie. Felul cum îşi manifestă tatăl dragostea faţă de soţie, va fi un model de intimitate pentru copilă, mai târziu, ca femeie adultă.
     
Interesul fetiţelor pentru copii se manifestă chiar de acum şi îşi doresc să aibă şi ele unul, de aceea folosesc - de multe ori – păpuşa, în rol de bebeluş.
     
Copiii întreabă frecvent de unde vin nou născuţii şi acceptă răspunsul "din burta mamei". Mulţi copii nu întreabă niciodată, deoarece cred că ştiu răspunsul sau pentru că observă că părinţii sunt incomodaţi de acest subiect. De prea multe ori, din păcate, acest subiect este evitat sau chiar înterzis, atât acasă cât şi la grădiniţă.
     
Preşcolarul inocent este vulnerabil la educaţia sexuală primită întâmplător. El aude de multe ori informaţii greşite, dar evită să le verifice cu părinţii, să-i întrebe pe aceştia, dacă sunt adevărate sau nu. Mai târziu, încercările părinţilor de a aborda subiectul vor fi respinse de copil.
     
La această  vârstă, copilul nostru ar trebui să aibă câteva noţiuni elementare despre părţile şi funcţiile corpului, nu numai pe cele familiare sau peiorative.

  • Denumirile ştiinţifice pentru pipi şi caca, precum  şi de unde provin acestea: urină, vezică (rezervor de urină), uretră (tub prin care urina iese afară) şi anus (orificiul de ieşire pentru materiile fecale, caca, scaunul).
  • Tubul digestiv pentru hrană este diferit de sistemul de reproducere, prin care se nasc copiii.
  • Menstruaţia, numită de femei "ciclu", este o reînnoire lunară a învelişului uterului, este formată din apă şi puţin sânge, care se scurge încet prin vagin, timp de câteva zile; este curată şi sănătoasă.
  • La ce să se aştepte după câţiva ani, când vor intra în pubertate, pentru a nu se speria de modificările corpului lor: pe măsură ce vor creşte, corpul se dezvoltă, apar firişoare de păr între picioare şi la subsuoară, ori coşuri pe faţă.

La băieţi - penisul va creşte, iar vocea se va îngroşa.
La fete - sânii se vor mări uşor şi va apare prima menstruaţie.

Băieţii vor avea vise umede (emisiuni nocturne de spermă) care sunt normale şi sănătoase. Fetele vor învăţa despre spălarea regiunii genitale şi folosirea tampoanelor etc.
    
Discuţia despre sex, dintre părinte şi copil, îi oferă acestuia un fel de imunitate împotriva pericolelor unei culturi supra-sexualizate. Dacă părinţii discută despre sex fără reticenţe, ca despre o parte normală şi importantă a vieţii, micşorează atracţia copilului pentru faptele interzise.
     
Sugestii pentru mamă:

  • Consideră-te egală soţului.
  • Tratează alte femei, ca prietene.
  • Priveşte munca, ca parte integrantă a vieţii de familie.
     
Băieţii înţeleg că vor deveni bărbaţi şi sunt atraşi în special de tatăl lor. Băiatul îşi va urmări tatăl şi va învăţa de la el, ce înseamnă să  fii bărbat.
     
Sugestii pentru tată:

  • Tratează femeile, în special pe soţia şi fetele tale, cu respect şi dragoste, astfel încât băiatul tău să  înveţe că acesta este modul corect de a le trata. Cel mai important lucru, pe care un tată îl poate face pentru copiii săi, este să o iubească pe mama lor.
  • Priveşte alţi bărbaţi ca prieteni.
  • Participă şi bucură-te de viaţa de familie.
  • Rezolvaţi certurile, fără violenţă.
      
Sugestii pentru a uşura comunicarea cu copiii despre sexualitate:

  • Discută când se iveşte ocazia: o fotografie, o scenă la televizor, o femeie gravidă pe stradă : "Această doamnă va avea un copil; copilul este într-un loc special, în burta ei".
  • Dacă nu ai ocazii, inventează una şi păstrează explicaţiile scurte şi simple:

"Când eram copil mic şi vedeam berzele, îmi aminteam de poveştile bunicii despre copiii aduşi de ele, în cioc. Acum ştiu însă că tatăl face o sămânţă mică, care îi iese din puţă sau penis; mama face un ou mic, într-o parte specială din burta ei, numită uter; tatăl îşi pune puţa (penisul) la intrarea în locul acela special şi, când sămânţa şi oul se întâlnesc, începe să  crească un copil. Ei fac acest lucru când sunt doar ei doi singuri, printr-o îmbrăţişare specială şi aceasta se numeşte că fac dragoste".

Ascultă întrebările copilului şi ajută-l să interpreteze corect răspunsurile tale.
    
Preşcolarul are nevoie să audă de la părinţi, nu de la alţii, următoarele:
  • cum se fac copiii,
  • unde creşte copilul,
  • cum şi pe unde iese copilul, printr-un loc dintre picioarele mamei, dar nu pe unde iese pipi sau caca.
  • ce este menstruaţia: o scurgere lunară de sânge la fete şi femei, care curăţă organismul şi menţine sănătatea; dacă copilul tău e fată, îi poţi spune: « eşti fată - o să  ai şi tu ciclu pe la 10-13 ani şi vom vorbi mai multe atunci; este un lucru intim, despre care vorbim doar noi două, cu doctorul».
  • la ce folosesc tampoanele: absorb sângele, care se scurge în timpul menstruaţiei şi menţin curăţenia.
  • ce este masturbarea: o explorare normală, dar intimă, a organelor genitale.
  • ce este adopţia: «uneori mama şi tata nu pot face copii, deşi încearcă; atunci ei vor căuta un copil care nu are mamă şi tată şi-l vor creşte ca pe copilul lor ».
  • ce este operaţia cezariană: "atunci când copilul este prea mare, ca să iasă singur prin locul special, numit păsărică sau vagin, doctorul taie burta mamei pentru a-l scoate, după care burta este cusută la loc».
  • buricul: «este locul din care ieşea tubul prin care suntem hrăniţi cât timp stăm în burta mamei; după naştere tubul este tăiat şi legat de moaşă, fără durere».
     
Pentru alte idei sau subiecte mai complicate cum ar fi:  copiii fecundaţi în eprubetă, prostituţia, homosexualitatea, SIDA, părinţii trebuie să poată da informaţii simple şi să-şi exprime propria lor părere. Este bine ca părintele să  întrebe copilul: "Tu ce crezi?".
     
Aceste explicaţii nu sunt neapărat importante ca informaţie; unele dintre ele sunt uitate repede. Importantă este legătura care se formează între copil şi părinte şi uşurinţa cu care pot fi abordate aceste subiecte, mai târziu.

Explorarea organelor genitale
     
Explorarea organelor genitale la această vârstă este normală şi tot atât de inocentă ca examinarea urechilor sau a ombilicului. Deşi începe din curiozitate, preşcolarul observă că se simte bine când se atinge şi descoperirea îl face să-şi ducă din nou mâinile acolo. Deşi pare masturbare, nu este, chiar dacă se produce o erecţie. Copilul poate avea o senzaţie de plăcere, dar nu sexuală.
     
Dacă îi înterzici, îl poţi incita şi mai mult; de aceea, dacă se atinge în casă, ignoră-i comportamentul. Dacă nu se poate abţine în public, atrage-i atenţia că nu e frumos ceea ce face; dacă continuă, du-l să se distreze în parc şi  laudă-l că este destul de mare să înţeleagă că nu este frumos să se atingă în public.
     
Sunt perioade în care copilul stă mult timp şi îşi cercetează organele genitale, ceea ce-i deranjează activitatea zilnică; cauzele pot fi frica sau neliniştea şi, foarte rar, abuzul sexual. Dacă crezi că preşcolarul este obsedat de organele sale genitale, consultă medicul.
Comentarii
Nu exista niciun comentariu adaugat inca.
Fii tu primul care comenteaza acest articol.
PRINT

Ultimele postari

Intra in lacafenea.ro