Cont personal

Trateaza durerile de cap

autor: Dr. Marian Ciobanu

 
Similare
Găndirea abstractă caracterizată după Jean Piaget (un renumit psiholog elveţian) prin...
 
În anul 1983, psihologul Howard Gardner publica teoria inteligenţelor multiple. În...
 
Durerea de cap (cefaleea) nu-si are originea in creier, care este insensibil la durere, ci in...
 
Sincopa (lesinul) este o pierdere temporară a cunoştinţei şi a tonusului muscular....
 
Leziunile minore pot fi tratate de sportivul insusi. Aproape toate raspund la aceleasi...
 
Taguri: migrena  durere  medicamente  tulburari  cap 
Durerea de cap (cefaleea) nu-si are originea in creier, care este insensibil la durere, ci in meninge (foita care acopera creierul), in vasele de sange de la suprafata si baza creierului, precum si in muschii si vasele de sange din jurul scalpului, fetei si gatului. Durerea de cap este primara cand nu i se cunoaste cauza si secundara, ca urmare a unei tulburari sau boli ale altor organe. Durerea de cap primara poate fi cauzata de migrena sau de tensiune musculara.

Este o durere de cap intensa, pulsatila, episodica, ce afecteaza o jumatate de cap, mai rara ambele; durerea apare brusc, rareori poate fi precedata de simptome ale vederii, nervoase sau digestive; crizele apar rar (1-2 in viata) sau des (cateva pe luna); intre crizele de migrena, persoana nu are nici un simptom.

Cefaleea migrenoasa

Cefaleea migrenoasa apare mai frecvent intre 10 si 30 de ani. Migrena este mai frecventa la femei si uneori, este trensmisa genetic. Durerea migrenoasa se produce prin ingustarea (spasmul) arterelor de la baza creierului, ceea ce scade aportul de sange, si oxigen la creier si secretia serotonina. Arterele se dilata apoi, pentru a mari aportul de oxigen. Dilatarea acestor artere determina secretia de prostaglandine ce provoaca durerea, care - de multe ori - are caracter pulsatil (pulsatii dureroase in cap).
Migrena este o boala cronica, nu doar o simpla durere de cap. Este declansata de stres, oboseala, vreme (poaie, ceata, scaderea presiunii atmosferice), lumini intermitente si alimente ca: iaurt, branzeturi (in special fermentate), citrice, ceapa, vin rosu, nuci sau fasole, care contin o  substanta ce contracta arterele (tiramina) sau declanseaza o reactie alergica.

Migrena tipica are patru faze (unele din ele pot lipsi):
  1. Faza prodromala - Primele simptome vagi pot aparea cu ore sau zile inainte, ele pot fi : iritabilitate, depresie, confuzie, surplus de energie sau oboseala, cascat, retentie la lichid, urinare crescuta, foame, sensibilitate la lumina si sunet.
  2. Aura - se manifesta prin tulburari neurologice trecatoare, de ex.: tulburari de vedere (vedere incetosata, cu pete miscatoare sau lumini, lipsa vederii pe jumatate sau halucinatii vizuale), furnicaturi, hemipareza (paralizie usoara in jumatatea corpului) trecatoare, amorteala, pierderea temporara a vorbirii si ameteli. Acestea dureaza intre 5-60 minute, uneori mai mult, dupa care dispar brusc. Se intalneste cam la unul din cinci cazuri de migrena.
  3. Atac migrenos - durerea de cap este pulsatila, agravata de miscare si cuprinde o jumatate a capului, cu tampla, ochi si frunte sau tot capul. Se poate asocia cu greata, varsaturi, intoleranta la lumina (fotofobie), la zgomote si sensibilitate crescuta a pielii si a muschilor capului. In timpul atacului de migrena, persoana vrea sa doarma sau sa stea linistita intr-o camera intunecoasa. Dureaza intre 4 si 72 de ore la adulti si mai putin la copii.
  4. Post-criza - dupa migrena, multi adolescenti au o perioada de oboseala, dificultate de concentrare si intoleranta alimentara.
Alte tipuri de migrene, cu alte manifestari clinice

  • Menstruala - asociata cu ciclul, mai ales la inceput.
  • Oftalmoplegica - localizata la unul din ochi, asociata cu varsaturi, vedere     dubla, cadere a pleoapei si paralizie a muschilor ochilor. Poate dura de la cateva ora, la cateva luni. Medicul poate cere o tomografie computerizata (radiografie, CT scan), pentru a elimina eventualitatea unui anevrism (rupere a unui vas de sange) sau a unei tumori cerebrale.
  • Retineana - manifestata prin pete negre in campul vizual sau orbire totala, dar de scurta durata, asociata cu durere in ochi.
  • Familiala hemiplegica - cu paralizie temporara a unei jumatati a corpului; este o forma genetica, mostenita.
  • Stare migrenoasa - durerea este atat de severa si prelungita, incat necesita spitalizarea.
Durerile de cap sunt grave cand:

  • apar brusc sau sunt foarte puternica; sugereaza hemoragie subarahnioidiana;
  • se agraveaza progresiv;
  • pot fi cauza unei tumori cerebrale;
  • apar in timpul activitatii fizice, tuse, screamat sau act sexual; pot fi din cauza unei hemoragii in creier sau a unei tumori in regiunea posterioara a creierului;
  • se asociaza cu ameteli, confuzie sau tulburari de memorie; cauzate de infectii sau lezare a structurilor (malformatii vasculare si tumori) din sistemul nervos central;
  • durerile sunt la ceafa, insotite de pierderea memoriei, confuzie, dezechilibru, tulburari de memorie sau de vorbire, furnicaturi in brate si picioare;
  • dureri de cap dupa un traumatism cranian, insotite de greata si varsaturi (posibil meningita spinala).
Daca migrena este frecventa, se pot folosi zilnic beta-blocantele (Propanololul) sau blocantele de calciu (Verapamil, Diltiazem si Nifedipina), pentru a preveni spasmul vascular.

Tratamente

Medicamente pentru prevenirea migrenei sunt: Dival proex (anticonvulsivant) si Metilsinergida (trebuie luat cu pauze, deoarece poate produce complicatii grave, de aceea tratamentul trebuie supravegheat indeaproape de medic).
In timpul prodromului de migrena, unele medicamente pot preveni aparitia durerilor de cap. Cel mai frecvent este folosita ergotamina, un vasoconstrictor, combinata cu cofeina si cu substante analgezice, ca ibuprofen si aspirina.

Sunt prescrise uneori antidepresive, ca amitriptilina (Elavil) si antideprin (Tofranil).
Sumatriptan-ul (Imigran), medicament ce intareste efectele serotoninei; este mai eficace decat aspirina si paracetamolul, dar mult mai scump. Trebuie folosit strict dupa indicatiile medicale, deoarece influenteaza brutal circulatia sangelui la creier, ca si ergotamina si poate fi periculos. Noi medicamente antimigrenoase apar fecvent pe piata, de obicei cu efecte superioare; de ex. Zolmitriptan.

Medicamentele antimigrenoase sunt relativ sigure, cand sunt folosite cu grija, dar pot avea efecte secundare. Pentru a preveni efectele secundare pe termen lung, se folosesc doze minime, eficace si pe o perioada scurta de timp.
Intreaba doctorul despre medicamentele pe care ti le recomanda si roaga-l sa ti le prescrie pe cele cu cele mai putine efecte secundare.

Ia medicamentul imediat, in mai putin de o ora de la instalarea migrenei! Incepe cu doze mici, pe care mareste-le treptat. Evita sau foloseste foarte putin medicamentele enalgezice puternice, de ex. Celece contin codeina. Incepe cu medicamentele mai slabe si continua cu cele mai puternice, pana ce durerea este sub control. Ia - la inceput - medicamente analgezice antipiretice (Algocalmin, Paracetamol) si asociaza-le cu tehnici de reducere a sresului; daca nu sunt eficace in doua ore, ia medicamente propriu-zis antimigrenoase, de ex. Cofedol sau Triptan. Nu lua medicamente mai  mult de  doua zile pe saptamana, pentru a evita sa te obisnuiesti cu medicamentul activ. Pentru unele medicamente (dihidroergotamina), tratamentul poate dura intre 2-4 luni, pentru a deveni eficace.

Tehnici de relaxare si biofeedback

Alternativele nemedicamentoase pentru tratamentul migrenei include tehnici de relaxare si biofeedback, dieta si schimbarea modului de viata.
Biofeedbackul este un nume pompos pentru o tehnica ce da persoanei un control mai bun asupra unor functii ale corpului sau, evidentiate prin frecventa inimii, presiunea sangelui, temperatura, tensiune musculara si undele creierului (EEG). Pacientul, legat prin fire de un aparat, invata sa se relaxeze ascultand sunetele emise de  muschii in tensiune sau relaxati si invata sa-si controleze anumite functii, dupa dorinta. Pentru a-si controla functiile cu ajutorul aparatului, persoana trebuie sa se poata concentra si sa aiba dorinta de a se vindeca. Medicul foloseste sugestii, iar pacientul foloseste imaginatia, de exemplu, simtindu-si mainile calde, sau muschii gatului relaxati. Aparatul poate fi folosit acasa, dar scopul tratamentului este ca pacientul sa se desparta de el. Pacientul invata sa-si controleze unele functii ale organismului, la primele semne de migrena. Se asociaza cu tehnici de relaxare ale corpului si mintii.

Un procentaj mic de migrenosi poate beneficia de eliminarea selectiva a alimentelor si bauturilor ce provoaca dureri de cap. Mesele mici si frecvente si evitarea somnului prelungit ajuta mentinerea unui nivel normal de glucoza in sange, evitand hipoglicemia, ce poate duce uneori la migrena.
Schimbarea modului de viata si traiul intr-un climat mai putin poluat poate duce la ameliorarea migrenei.

Migrena periodica

Durerile de cap periodice survin in crize intense, dar cu durata scurta (30-90 de minute). Persoana se trezeste din somn cu o durere ascutita intr-unul din ochi, care lacrimeaza, iar pleoapa acestuia cade; nasul ii curge doar din nara de pe aceeasi parte cu ochiul; durerile sunt atat de intense, ca persoana se poate da cu capul de pereti. Ciclul durerilor poate persista intre 1-3 luni, urmate de perioade linistite (de la cateva luni- la cativa ani).

Durerea de cap prin tensiune este cea mai fecventa forma de cefalee; apare la runte  si tample sau se manifesta ca o strangere sau presiune in forma de cerc, in jurul capului. Nu se acociaza cu greata, nici nu limiteaza activitatile, ca migrena. Dureaza de la cateva minute la cateva zile.

Durerea de cap secundara este produsa de gripa, tensiune arteriala, oboseala, raceli, febra, infectii ale sinusurilor sau ale dintilor, disfunctie temporo-mandibulara (a articulatiei falcii), alergii sau fortare a ochilor, oboseala, foame asociata cu scaderea zaharului din sange, tulburari menstruale, alimente sau bauturi reci, renuntare brusca la cafea, activitate sexuala intensa, exces de tutun sau alcool sau alte droguri, depresie si - mai rar - de hiperexcitatie, traumatism cranian, meningita sau tumori la creier.

Durerile prin depresie sunt surde, prelungite, in tot capul sau doar la ceafa. Se asociaza cu: schimbari de dispozitie profunde, singuratate, izolare, scadere a performantei la scoala, tulburari de somn, comportament agresiv, lipsa a poftei de mancare, lipsa de energie, s.a.
Comentarii
  zamfir13florentina - Re: Trateaza durerile de cap 28.07.2010, 10:30:40
PRINT

Ultimele postari

Intra in lacafenea.ro