Cont personal

Cea mai buna metoda de studiu!

autor: Dr. Marian Ciobanu

 
Similare
"O sa-i ofer copilului meu tot ce n-am avut eu". Asta spun multi parinti, de fapt, toti...
 
La nastere, mintea unui copil este ca o carte nescrisa, cu pagini albe. Peste 20 de ani va fi...
 
Scopul educaţiei este să dezvolte minţi critice, pentru a forma adulţi capabili să...
 
Odată aleasă, te ajută să-ţi faci lecţiile şi să te pregăteşti temeinic pentru...
 
Notele au rolul să introducă elevii în realităţile vieţii,  unde performanţa ar...
 
Taguri: inveti  studiu  invata  invatatura  metoda 
Odată aleasă, te ajută să-ţi faci lecţiile şi să te pregăteşti temeinic pentru examene. Fiecare elev poate deprinde un mod propriu de învăţătură. Cum înveţi depinde şi de mediul în care te dezvolţi, de temperamentul, nevoile, ambiţia şi gusturile tale.

Înainte de a începe să înveţi:
  1. Alege ce anume vrei să înveţi, ce resurse vei folosi şi unde vei învăţa.
  2. Organizează-ţi locul de învăţătură. Când nu poţi avea o cameră separată, e bine să ai colţul tău confortabil pentru studiu, amenajat special. Ai nevoie de linişte, deşi unii elevi învaţă mai bine pe un fundal muzical. Elevii extrovertiţi învaţă mai bine într-un mediu stimulant, pe când introvertiţii preferă un colţ liniştit, calm, cu puţine distrageri. 
  3. Lumina naturală este de preferat. Lumina trebuie să vină de la o veioză cu un bec de 100 W plasată la stânga, uşor din spate. Culorile vii te stimulează. 
  4. Încearcă să diminuezi sau chiar să ignori orice evenimente din jur, care te pot tulbura la studiu.
    Astfel: - stabileşte ferm în prealabil că nu vrei să fii întrerupt când înveţi;
               - aşează-ţi la îndemână materialul de studiu.
  5. Gândeşte-te cu plăcere la ce vei studia. Lecţiile făcute cu plăcere ţi le aminteşti mai uşor. Buna dispoziţie scade dacă eşti flămând, sau dacă începi să înveţi cu stomacul plin. La fel de neproductiv este să te-apuci de învăţat dacă eşti obosit.  
  6. Exerciţiile fizice moderate îţi cresc buna dispoziţie.
  7. Citeşte proactiv (vezi mai jos).
  8. Găseşte întrebările la care va trebui să răspunzi din ce ai învăţat.
La masa de lucru

Cum să înveţi:
  1. Concentrează-ţi atenţia şi analizează temeinic informaţia. 
  2. Îmbunătăţeşte-ţi memoria. 
  3. Antrenează-ţi atenţia prin exerciţii.
    De exemplu: - priveşte cu atenţie un singur punct din cameră, pe o durată progresivă. Poţi ajunge până la o jumătate de oră;
    - la culcare, înainte de a adormi, încearcă să îţi aminteşti exact fiecare amănunt petrecut într-o perioadă scurtă de timp. Începi cu 10 minute, crescând până la o oră;
    - când mergi pe stradă, încearcă să îţi aminteşti cu exactitate cât mai multe amănunte observate într-un segment din drumul parcurs;
    - ia un desen dintr-o carte, observă-l pe durate din ce în ce mai scurte şi apoi copiază-l. Repetă pentru a-ţi îmbunătăţi rezultatul.
  4. În timp ce înveţi – fie că citeşti singur, discuţi cu cineva sau asculţi ce se spune – mintea  ta nu trebuie doar să absoarbă pasiv informaţia. Din contră, trebuie să fie activă; să-ţi pui continuu întrebări, pentru a participa efectiv la ce înveţi şi a anticipa creator concluziile; citeşti, astfel, proactiv; - pune-ţi mintea la treabă fără încetare. Mintea lucrează mult mai repede, decât poţi citi sau decât predă profesorul. Mintea vrea să fie ocupată, şi când nu are ceva de făcut, când nu e stimulată, încearcă să facă altceva şi te pomeneşti că îţi fug gândurile aiurea; devii astfel distrat. Poţi chiar pierde şirul ideilor, în timp ce asculţi lecţia sau citeşti. Pentru a folosi mai intens mintea, dă-i tot timpul ceva să facă; de exemplu, încearcă să anticipezi ce vei găsi pe pagina următoare, sau ce va urma în expunerea profesorului.  
  5. Fă pauze scurte, periodice (Ex:  3-4 minute după fiecare perioadă de 20 de minute. Urmează 5 minute de repetare a ceea ce ai învăţat în faza anterioară).  
Dezvoltarea memoriei

Memorezi mult mai uşor ceea ce îţi place, te interesează şi înţelegi. Memorizarea este uşurată dacă o asociezi cu o acţiune (citit cu voce tare, desene, subliniere, rezumare pe puncte).
Datele fără sens sunt reţinute (memorate) mai uşor, dacă le înţelegem.
Ne amintim mai uşor lucrurile importante, decât pe cele neimportante (prima iubire, primul sărut). Datele nesemnificative pot deveni importante, dacă le asociem cu imagini vii, sau le dăm o semnificaţie personală de ex.: marcăm cu galben textul.

Memoria e supusă legii efectului de masă: cantitatea reamintită este corelată (este proporţională) cu durata timpului petrecut la învăţătură.
Ideile se reţin mai uşor, decât faptele; de aceea, poţi ataşa o semnificaţie faptelor, pentru a ţi le reaminti mai uşor. De ex.: Un elev reţine mult mai uşor când a avut loc Revoluţia franceză (1789),  dacă observă că ea diferă printr-o singură cifră de data sa de naştere (1989).
“Repetitio est mater studiorum” („repetiţia e mama învăţăturii”), spuneau latinii. Pentru a-ţi fixa în memorie cunoştinţele acumulate, repetă de mai multe ori ceea ce ai învăţat; repetarea este necesară, deoarece memoria are nevoie de timp pentru a asimila. Repetă materia curând după ce ai învăţat-o, apoi la intervale tot mai mari. Cu cât repeţi mai des, cu atât reţii mai mult.

Desparte informaţia sau lecţia în segmente mici, de cel mult şapte elemente sau idei.
Folosirea metodelor memotehnice poate fi utilă; de ex.: deşi nu pot înlocui organizarea studiului (învăţăturii), - ajută la memorizarea unor liste sau înşiruiri de fapte. Dacă trebuie să memorizezi ceva fără noimă, ca un şir de  numere, nume sau fapte, încearcă să le aranjezi în orice formă îţi convine şi care are sens: în versuri, imagini vizuale, sau ca pe o poveste, folosind aceste "trucuri" drept reguli gramaticale, pentru a ţi le reaminti mai uşor.

E nevoie să uiţi, pentru a-ţi reaminti mai uşor. Uitarea este necesară, deoarece memoria nu are o capacitate nelimitată. Alege să uiţi ceea ce nu te interesează şi concentrează-te pe ce este important.

Metodele de învăţătură

Fiecare tinde să adopte o metodă de învăţătură care i se potriveşte mai bine. Elevii învaţă cel mai bine când îşi folosesc inteligenţa dominantă (verbală, matematică, spaţială ş.a.). Rareori o asemenea metodă le este predată la şcoală.

O metodă bună de învăţătură te ajută să:


  • dozezi efortul şi să organizezi materialul de studiu;
  • planifici eficient timpul necesar pentru terminarea lecţiilor, cât şi pentru activităţile extraşcolare;
  • înveţi activ, cu entuziasm şi interes;
  • înţelegi ceea ce citeşti sau studiezi; să înveţi selectiv şi să extragi ce este semnificativ din ceea ce  înveţi; 
  • iei notiţe bune cu ce este mai important; descoperi şi organizezi ideile  - cheie;
  • să-ţi formezi un sistem personal de notare;
  • să pui întrebări pertinente;
  • să citeşti atent temele şi să controlezi rezultatele,  pentru a le feri de erori;
  • predai lucrările la timp;
  • să-ţi exprimi clar ideile verbal şi în scris, iar scrisul tău să fie citeţ şi corect;
  • faci legătura între ce înveţi şi ceea ce ştii deja;
  • îţi organizezi un loc de studiu;
Masă de studiu

  • îţi formezi o metodă de pregătire pentru examen, anticipând ce ţi se va cere;
  • să afli ce tip de memorie ai: vizuală, auditivă sau de mişcare;
  • adaptezi metoda de învăţătură la fiecare materie sau profesor (ce anume fapte, formule, idei, sau principii, consideră profesorul că sunt importante);
  • te asociezi cu colegi care au metode bune de studiu.
    
Metode de învăţătură în funcţie de personalitate

Bioritmul îţi influenţează randamentul la învăţătură. Experimentează şi află  la ce oră din zi sau din noapte înveţi mai cu spor. Alege, pe cât posibil, orele în care înveţi mai bine. Fiecare este mai alert mintal şi mai motivat într-o anumită perioadă a zilei, unii dis-de-dimineaţă, alţii seara sau chiar noaptea târziu.

Care sunt orele tale cele mai bune de învăţat? Ai un stil personal de învăţat, pe care-l poţi identifica, consolida şi folosi în avantajul tău. Eşti o persoană analitică sau sintetică? Hai să aflăm!

Elevii analitici:

  • învaţă metodic, sistematic;
  • se axează pe detalii înainte de a ajunge la concepte şi idei mai generale;
  • acumulează cunoştinţele gradat; 
  • reţin doar datele sau faptele legate direct de subiect şi le ignoră pe cele mai puţin importante;
  • au un plan detaliat de studiu;
  • învaţă bine fiecare subcapitol, înainte de a trece la următorul;
  • preferă să se oprească şi să se concentreze, până cunosc foarte bine un subiect;
  • îşi amintesc mai bine datele şi faptele specifice; 
  • tind să ia note mari.

Elevii sintetici:

  • urmăresc doar indicaţiile generale;
  • caută principiile generale, conceptele de bază, mai degrabă decât detaliile;
  • cunosc câte puţin despre subiecte diferite;
  • citesc doar ce-i interesează;
  • pun întrebări de ordin general;
  • le plac cunoştinţele generale, nu doar cele legate strict de un anumit subiect.

Studiu sintetic

Când materialul de studiu te împiedică să foloseşti stilul tău preferat, caută alte metode de învăţat. De exemplu, pentru a învăţa vocabularul unei limbi străine, un elev cu stil sintetic poate recurge la o metoda holistică: foloseşte asociaţii şi imaginaţia, pentru a face legătura dintre cuvintele celor două limbi.

Eşti un spirit analitic, sintetic sau combinat?
Ce stil de învăţătură foloseşti?

Cele patru stiluri principale de învăţătură

Se pot deosebi şi alte moduri de a învăţa:
  1. Logic, raţional şi analitic. Învăţătura este bazată pe logică. Elevul culege faptele, le sistematizează, analizează ideile, rezolvă logic problemele, le enunţă clar şi precis, reduce ideile complexe la decizii simple şi vine cu o explicaţie mai precisă pentru a clarifica o situaţie; învaţă cel mai bine independent, când are acces direct la informaţii şi foloseşte metode tradiţionale de studiu. Poate avea dificultăţi când lucrează în grup. Este mai puţin intuitiv sau emoţional şi evită situaţiile neclare, ambigui. Îşi poate ameliora modul de studiu, dacă ţine seama de toate alternativele şi de părerea altora.  
  2. Studiu logic şi raţional
    Realist şi ordonat. Se bazează pe memorizare, pe cunoaşterea detaliilor aranjate  în ordine, după un plan. Este practic şi precis. Interesat mai puţin de teorii. Ca şi stilul precedent, este mai mult verbal, decât intuitiv sau emoţional. Nu se întreabă: ”Cum ar fi dacă?”. E bun să planifice şi să urmeze indicaţii. Învaţă mai bine când mediul din jur este organizat, când urmăreşte ceva specific, previzibil. Poate avea dificultăţi să înţeleagă ce simt ceilalţi, să coopereze cu cei de altă părere. Îşi poate îmbunătăţi modul de învăţătură, dacă va fi mai puţin rigid, dacă va accepta şi punctul de vedere al altora şi îşi va exprima mai mult sentimentele. 
  3. Studiu realist şi ordonat
    Cercetător. Învaţă mai bine dacă discută lecţia cu colegii. Pune accentul pe atmosferă, dispoziţie, atitudine şi sentimente; logica şi teoria au un rol secundar. Îi place să întrebe, să experimenteze, să descopere şi să inventeze. Este independent, curios, competitiv, aventuros şi creator.  Învaţă mai bine de unul singur prin încercări, când e în competiţie cu altcineva şi are rezultate practice.  Poate avea dificultăţi când nu are multe opţiuni, când are un termen sau trebuie să urmeze instrucţiuni precise. Poate da rezultate mai bune, atunci când acceptă mai mult ideile altora, colaborează cu ceilalţi şi lasă şi pe alţii să lucreze.  
  4. Cercetătorul
    Imaginativ. Pune accentul pe sentimente, surpriză şi intuiţie, pe imaginea lucrurilor şi, mai puţin, pe enunţarea lor clară. Este sensibil, flexibil şi spontan. Preferă să înveţe în grup, comunică uşor, este cooperant şi adaptabil. Îşi echilibrează uşor învăţatul cu joaca. Se descurcă mai greu, când trebuie să fie organizat, când trebuie să dea răspunsuri exacte, sau când trebuie să se concentreze pe ceva anume.

Vizionarul

Toate cele patru stiluri sunt valoroase. Poţi folosi pe cel cu care te simţi mai confortabil. Când recunoşti că ai un stil preferat de învăţătură, poţi să potriveşti mai uşor ce vrei să înveţi cu stilul tău preferat.
Cum îţi place să înveţi  mai bine, bazat pe: fapte, structură, persoane sau sentimente?

Inteligenţele multiple şi metoda de studiu

Fiecare tânăr are câte puţin din toate cele opt feluri de inteligenţă. (vezi  mai sus). Fiecare inteligenţă este de fapt un talent special de a învăţa. Un elev poate excela la matematici, altul la muzică sau la sport. 
Cum se manifestă inteligenţele multiple la învăţătură:

Lingvistică:
  • remarci greşelile altora în folosirea cuvintelor şi în gramatică;
  • îţi aminteşti cu uşurinţă citate din cărţi şi le foloseşti des;
  • îţi place să povesteşti.
Logico- matematică:
  • citeşti cărţi şi reviste de ştiinţă din plăcere;
  • îţi organizezi lucrurile pe categorii;
  • eşti fascinat de întrebări şi probleme ştiinţifice şi filosofice, cum ar fi originea vieţii sau începutul universului.  
Spaţială:
  • îţi aminteşti detalii din locurile vizitate în trecut;
  • te orientezi uşor în locuri noi;
  • îţi place să desenezi.
Muzicală:
  • îţi place  muzica şi ai interpreţi favoriţi;
  • eşti sensibil la sunetele din jur;
  • poţi cânta pe note.
Corporală - kinestezică:

  • dansezi bine;
  • ai graţie în mişcări;
  • repari cu uşurinţă mecanisme stricate, fără ajutorul altora.
Interpersonală:
  • îi cunoşti repede pe alţii;
  • observi cu uşurinţă dispoziţia celorlalţi;
  • compari caracteristicile prietenilor noi cu ale celor vechi;
  • te poţi imagina uşor “în pielea” altuia.
Intrapersonală:
  • te cunoşti bine pe tine însuţi;
  • simţi ce poţi face şi ce nu;
  • înţelegi uşor ce simt alţii;
  • îţi place să înveţi singur.
Ecologică:
  • te simţi atras de natură;
  • îţi plac ştiinţele naturale şi cumulezi cu uşurinţă date din acest domeniu;
  • ai preocupări ecologice.   
Înveţi cu cea mai mare plăcere, când poţi să alegi dintr-o gamă largă de metode şi materiale oferite de tehnologia modernă. Îţi poţi adapta metoda de studiu nu numai prin cărţi şi ceea ce ţi se predă la şcoală, dar şi prin simulare, jocuri, diferite schiţe de proiecte şi navigând pe Internet.
Comentarii
Nu exista niciun comentariu adaugat inca.
Fii tu primul care comenteaza acest articol.
PRINT

Ultimele postari

Intra in lacafenea.ro