Dezvoltarea emotionala a unui scolar

Copiii incep sa inteleaga mai bine, cand merg la scoala, ce rol are gandirea asupra emotiilor, deoarece interactioneaza cu grupuri mari. Din cauza colegilor, evita jena cu orice pret si se feresc sa atraga atentia asupra lor, pentru a nu fi batjocoriti sau luati in zeflemea. Se conformeaza atitudinii celorlalti, prin felul in care se imbraca, ceea ce este normal.

La aceasta varsta, baietii se hartuiesc, iar fetele se tachineaza fara mila. Asa se formeaza normele de comportament in societate.
Copiii invata ca modul cel mai bun de a raspunde batjocurii este de a nu reactiona emotional; de aceea, isi inhiba de multe ori emotiile in relatiile cu prietenii, ceea ce este un mod de a si le regla. Atitudinea "rece" ingreuneaza manifestarea sentimentelor menite sa aplaneze o stare de conflict, asa cum ar fi facut prescolarii; exprimarea emotiilor e privita acum ca o slabiciune sociala.

Manifestari emotionale la diferite varste:

La 7 ani:

• invata sa-si exprime supararea prin vorbe,
• ii poate blama pe altii, pentru greselile proprii.

     
La 8 ani:

• se jeneaza si se descurajeaza cu usurinta,
• observa ca si altii au sentimente asemanatoare (frica, suparare sau furie),
• uneori nu este de acord ucu ceea ce face.

La 9  ani:

• tinde sa fie autocritic,
• devine introspect si preocupat de el insusi,
• ii plac glumele nesarate.     

La 10 ani:

• devine tot mai constient de sine,
• fluctueaza intre o atitudine de copil dependent si de adolescent independent.

La 11 ani:

• tinde sa-si ascunda emotiile,
• poate fi matur - la un moment dat - si imatur, imediat dupa aceea,
• sufera modificari emotionale puternice, asociate cu pubertatea,
• este extrem de sensibil la critici si sever cu el insusi.

Pe la 10 ani, capacitatea copilului de a gandi logic creste spectaculos; devine mai constient de faptul ca gandirea are o putere mai mare. Ii place sa raspunda ca si cum in mintea lui ar fi un computer. Daca-i ceri: "ridica-ti pantofii de jos", ii poate ridica pe rand si ii poate pune apoi la loc, explicandu-ti ca nu i-ai cerut sa-i ia de acolo.

Este impertinent si ii face placere sa ia in ras adultii, deoarece vede lumea numai in alb si negru. Preadolescentul considera adultii ipocriti, iar batjocura si dispretul devin pentru el emotiile favorite, deoarece isi da seama ca viata are norme arbitrare si ilogice. El isi imagineaza o lume pura, ideala, in care toti sunt egali si in care nu exista tiranie.
Din aceste judecati si evaluari, copilul isi formeaza propriile sale valori despre ceea ce este moral si just.
Copilul intelege tot mai mult emotiile altora - devine mai empatic; capata - deci - inteligenta emotionala.