Se balbaie. Ce-i de facut?

Acest defect de vorbire deruteaza, de obicei, familia, care nu stie exact ce atitudine sa adopte. Dar pentru a surmonta aceasta dificultate, cea mai buna conduita este tratarea precoce si acordarea unui sprijin familial constant copilasului.

In mai mult de doua treimi din cazuri, balbaiala apare intre varstele de 3 si 7 ani, iar luarea de masuri rapide da rezultate bune si reintampina prelungirea problemei. Este bine de stiut ca balbismul nu trece de la sine decat in unele cazuri si nu va puteti baza pe presupunerea ca problema va disparea la fel cum a aparut. 

De ce apare?
Exista mai multe teorii despre posibilele cauze, care nu coincid intotdeauna in pareri. Un lucru e sigur insa, cauzele nu sunt fizice. Organele vorbirii sunt intacte, iar micul pacient nu se balbaie atunci cand vorbeste cu sine insusi, cu un animal sau cu o jucarie, stiind ca nu este vazut. Printre cauzele identificate de-a lungul timpului, se pare ca factorul genetic joaca un rol important. Daca unul dintre parinti prezinta aceasta afectiune, probabilitatea ca cel mic sa o aiba la randul sau este de trei ori mai mare.De asemenea exista si factori favorizanti, ca:

• Nasterea unui fratior,
• Schimbarea domicilului,
• Mutarea la o scoala noua,
• Conditii familiale defavorabile (conflicte dese, violenta fizica sau psihica, parinti prea pretentiosi si exagerat de exigenti).

Gesturile utile
Pentru a evita evolutia afectiunii, este recomandat sa consultati un specialist in logopedie, imediat ce ati constatat problema. Terapia poate consta in sfaturi oferite parintilor, care asista la consultatie alaturi de micul pacient.
In cazul copilasilor mai mari de trei ani, ingrijirea specifica poate consta in cateva sedinte de terapie sau in cateva luni de tratament, in functie de gravitatea problemei, iar familia este sfatuita sa evite anumite atitudini care ar putea adanci blocajul.
Chiar daca este preluat in evidenta unui specialist logoped, copilul va avea in continuare nevoie de ajutorul dumneavoastra. Iata, deci, ce ar trebui sa faceti:

• Intai de toate, este cazul sa acordati prioritate si atentie fondului, si nu formei. Cu alte cuvinte, acordati un interes deosebit lucrurilor pe care le spune copilul, si nu formei discursului sau, adica pronuntarii defectuoase.
• Incercati sa faceti exercitii de pronuntie. Unul dintre acestea, intotdeauna la indemana, este acela de a rasfoi impreuna o carte cu imagini, de a le comenta si de a pune copilului intrebari legate cu poze.
• Copilasilor mai mari si adolescentilor, logopedul le poate impartasi cateva tehnici de relaxare care permit pacientilor sa nu se lase cuprinsi de panica in fata silabelor dificile.
• Trebuie sa stiti ca, tratat devreme, balbismul se vindeca definitiv. La copilasii mai mari, defectul se estompeaza si nu mai impieteaza asupra vietii lor sociale.

Gesturi de evitat

• Este gresit sa va faceti ca nu remarcati defectul copilului dumneavoastra.
• Nu va faceti ca nu ati inteles ce spune cel mic, pentru a-l pune sa repete frazele, in speranta ca va pronunta mai bine.
• Nu va pierdeti rabdarea atunci cand incearca sa va spuna ceva si nu-l grabiti sa-si termine propozitia.
• Nu terminati in locul sau cuvintele dificile.
• Nu-i cereti sa se calmeze si sa respire adanc. Acest lucru atrage atentia intr-un mod deloc didactic asupra defectului sau si ii scade celui mic motivatia.
• Nu-i faceti un program incarcat si solicitant, nu-l faceti sa se confrunte cu o multime de factori excitanti: televizor, musafiri multi, vizite dese la prieteni etc.