Integrarea într-un grup de adolescenti!

Prima problemă pe care o întâmpină adolescentul este aceea a modificărilor corporale care se succed într-un ritm rapid, bulversându-l, făcându-l să se întrebe dacă toate acestea sunt normale. Aspectul fizic devine astfel o preocupare destul de importantă atât în viaţa fetelor cât şi a băieţilor, deoarece de ea depinde în mare măsură acceptarea sau respingerea într-un anumit grup.

Micile "defecte", ca de exemplu un nas mai mare sau nişte urechi mai clăpăuge, o înălţime prea mare sau prea mică, sau câteva kilograme în plus, pot deveni un adevarat motiv de depresie, anxietate, sau alte forme de tulburări comportamentale. În consecinţă orice aspect care i se pare că-l face diferit de ceilalţi îl poate marca pe plan psihologic. Cele mai frecvente temeri legate de aspectul fizic la această vârstă sunt legate de transfomările sexuale atât la băieţi cât şi la fete.

Grupul de prieteni

Grupul reprezintă un fenomen frecvent întâlnit şi specific perioadei de adolescenţă. El constituie de fapt sediul unor schimburi privilegiate, în care se reunesc persoane de aceeaşi vârstă şi în interiorul căreia fiecare mebru se poate recunoaşte pe sine însuşi. În adolescenţă se manifestă foarte intens căutarea de noi modele şi noi experienţe menite să ajute la definirea propriei personalităţi. Fiecare membru al grupului vine cu experienţa sa, cu interesele sale, toţi având ocazia, graţie acestei confruntări, de a învăţa ceva nou.

Adolescentul îşi doreste cu ardoare să facă parte din grupurile pe care le frecventează, să fie admirat şi apreciat, ba chiar să devina un lider. Liderul defineşte "spiritul grupului", instituie regulile şi reprezintă autoritatea. El este cel cu care fiecare îşi doreşte şi încearcă să semene: toţi vor să placă liderului, făcând astfel un tranfer de la autoritatea părintească către un alt tip de autoritate.

Un adolescent care îşi găseşte cu greu locul de adult va avea tendinţa de a se demarca de toate grupurile pe care le frecventează, exprimându-şi astfel deosebirea faţă de părinţi şi de anturaj. Tendinţa de a se simţi diferit, pe care nu reuşeşte s-o controleze, îi poate provoca suferinţe. Un alt adolescent însă poate reacţiona conformându-se grupului său de prieteni, adoptând obiceiurile şi preferinţele acestuia fără a le discuta, integrându-se astfel în grup.

Încheierea apartenţei la un grup se constată cel mai frecvent atunci când adolescentul îşi găseşte un partener cu care formează un cuplu.
Este important ca părinţii să respecte alegerea adolescentului de a face parte dintr-un grup sau altul, pentru a putea face el singur deosebirea între ce-i place cu adevărat şi ce nu şi a se simţi liber în relaţiile cu ceilalţi.