Cont personal

Totul despre Testul Babes Papanicolau

autor: Dr. Marian Ciobanu

 
Similare
Pentru cei care urmează un ciclu lung de şcolarizare, intrarea la liceu constituie un...
 
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea cu care sangele circula prin vasele de sange. Valorile...
 
Odata cu inceperea scolii, multi parinti sunt tentati sa suplimenteze ratia zilnica a scolarului...
 
In perioada de copil mic si prescolar are loc o incetinire a ritmului de crestere si o...
 
Alimentatia scolarului trebuie sa indeplineasca, in general, aceleasi reguli ca si la varsta...
 
Taguri: cancer  col  uter  HPV  tratamente 
Testul Babes Papanicolau (B-Pap), numit dupa savantul roman Victor Babes si cel grec Papanicolau, permite descoperirea fazelor timpurii ale cancerului de col uterin. Testul poate avea loc in cursul unui examen ginecologic obisnuit. Deoarece cancerul se dezvolta foarte incet, poate fi prevenit, daca este descoperit in fazele initiale, prin examenele ginecologice periodice.

Folosirea acestui test in Statele Unite a permis reducerea  cancerului de col cu 70%, in ultimii 50 de ani. Cu toate acestea, majoritatea femeilor din Romania nu solicita acest examen, care ar trebui facut anual. Testul permite atat depistarea celulelor anormale din colul uterin (partea inferioara a uterului, care se deschide in vagin), cat si infectiile vaginale de col uterin.

Majoritatea modificarilor precanceroase si canceroase ale colului uterin rezulta din infectia cu virusul papilamatos uman (VPU sau HPV). Cele mai multe femei infectate cu acest virus nu au simptome de infectii, nici de modificari precanceroase sau canceroase.
Se recomanda examinarea intre a-12-a si a-14-a zi,  dupa inceputul menstruatiei. Nu se folosesc cremele spermicide si spalaturile (care nu sunt recomandate, in general, niciodata), cu 3 zile inainte de test, deoarece pot indeparta celulele anormale si influenta rezultatele. Se recomanda abstinenta sexuala, in perioada care precede testarea.

Proba B-Pap

Proba B-Pap este nedureroasa. Medicul recolteaza celule, cu o spatula de plastic, de pe suprafata colului uterin si, uneori a portiunii superioare a vaginului. In plus , se foloseste o periuta mica, pentru a obtine celule din canalul cervical (endocervix), unde exista o zona in care celulele sunt mai predispuse la transformari canceroase, sub influenta virusului Papilomatos uman.

Celulele de pe spatula si perie sunt tratate cu un fixativ, colorate, analizate la microscop si clasificate de un specialist citopatolog.
Proba B-Pap nu este deosebit de exacta. 10% din teste pot fi anormale, dar numai 0,1% din femeile a caror teste au rezultate anormale, au cancer de col.

Pentru a mari exactitatea probei B-Pap, se folosesc si alte metode mai moderne:

PAP net: prin care, se aleg computerizat, peste 100 de imagini anormale din campul microscopic al probei, care sunt apoi reexaminate video, la o rezolutie mare; este util pentru detectarea cancerului in putinele celule maligne existente pe frotiu (proba);
auto PAP: alege zonele anormale computerizat, procedura care se efectueaza pe frotiu, dar celulel sunt  examinate cu un microscop obisnuit.
Preparat subtire: utilizeaza proba cervicala, dar foloseste o solutie pentru a subtia mucusul si a elimina resturile care pot acoperi celulele ce trebuie studiate. Rezulta o proba clara, care permite identificarea exacta a celulelor anormale.

Specialistul de laborator urmareste se detecteze semne de virus Papilomatos, sau alte aspecte anormale.

HPV (Human Papilloma Virus) si DNA (ADN) detecteaza subtipuri genetice de HPV cu risc mare. Din peste 100 de HPV identificate, peste 20 de tipuri infecteaza tractul genital si sunt clasificate cu risc mare sau mic. Desi fiecare din aceste virusuri pot regresa de la sine, infectia persistenta cu virusuri cu risc redus, se asociaza cu condilomatoza anogenitala (negi genitali sau veruci vulgare). Infectia cronica cu virusuri de risc mare, se asociaza cu aparitia displazei cervicale (de col) si cancerului de col uterin (cervical). Virusul  HPV este prezent, in proportie de 30-50% la adolescentele activ sexual.
Adaugarea probei HPV la proba B-Pap, este utila, pentru a determina daca pacienta cu celule cu un grad scazut de anomalie, necesita examinari de diagnostic mai invazive, cum ar fi colposcopia si biopsia de col uterin.

Alte probe de detectare (screening) care se pot asocia probei B-PAP, pentru a mari precizia:
  • cervicografia, fotografierea regiunii cervicale, marita si examinata;
  • proba cu acid acetic, aplicat pe colul uterin si privit cu ochelari speciali, cu lentile verzi;
  • celulele normale apar roz, iar cele anormale, albe;
  • spectroscopie fluorescenta: lumina laser, reflectata de pe celulele colului cervical, este comparata cu probe de celule canceroase, stocate in computer.
Probe bazate pe anticorpi: maresc identificarea celulelor canceroase reale din frotiul cervical si reduc necesitatea altor probe mai costisitoare si stresul emotional asociat.

Adolescenta mai vulnerabile la infectia cu HPV:

  • cele care au inceput viata sexuala mai devreme, cand colul uterin nu si-a dezvoltat inca suficiente metode de aparare, ca in cazul fetelor de peste 20 de ani;
  • cele care au avut un numar considerabil de parteneri sexuali, din care unii, la randul lor, au avut multe partenere;
  • gradul de imunitate scazut;
  • cele cu BTS prezente sau anterioare;
  • cele ale caror parteneri sexuali au avut la randul lao alte partenere cu cancer de col uterin;
  • cele care nu se prezinta periodic la examenul ginecologic;

Clasificarea dupa sistemul Bethesda 2001:

  • proba considerata satisfacatoare sau nu pentru evaluare.

Categorisirea generala:

  • negativ pentru leziuni celulare sau cancer (maligne);
  • anomalii celulare (de celule epiteliate).

Interpretarea rezultatelor:

  • negative, dar cu microorganisme (Trichomonas, Candida, bacterii din vaginoza - nespecifica, alterari celulare, produse de virusul Herpes sau celule inflamatorii);
  • celele epiteliate anormale, scuamoase sau glandurale - impartite in 3 categorii, dupa gradul lor de anormalitate.

American Center Society recomanda, in anul 2002, ca testul B-Pap  sa se faca dupa 3 ani de la inceputul sexului vaginal, dar nu mai tarziu dupa varsta de 21 de ani.
Detectarea cancerului de col uterin trebuie sa se faca dupa aceea annual, daca s-a folosit o proba B-PAP standard, sau la fiecare 2 ani, daca s-a folosit proba citologica cu preparat subtire.
Comentarii
Nu exista niciun comentariu adaugat inca.
Fii tu primul care comenteaza acest articol.
PRINT

Ultimele postari

Intra in lacafenea.ro