Alimentatia adolescentului

De multe ori, alimentatia adolescentului nu primeste atentia cuvenita. Multi adolescenti au tendinta de a manca rapid, prefera alimentele picante, mancarea tip fast-food, conservele, consumand, pe de alta parte, prea putine legume si fructe. In plus, adolescentii sunt predispusi sa manance mai mult decat au nevoie, mai gras sau mai dulce. Adesea ei sar peste micul dejun si servesc multe gustari intre mese.

Adolescentele, in special, tin cure de slabire, adesea doresc sa slabeasca prin infometare, provocand astfel dezechilibre nutritionale si diferite tulburari digestive. O alta problema a varstei o reprezinta consumul de alcool si cafea.
Un regim alimentar neadecvat la aceasta varsta poate provoca anumite boli cronice (obezitate, diabet, ulcer), precum si tulburari nutritionale, cum ar fi deficitul de fier si calciu, obezitatea, subnutritia, anorexia psihogena (mai frecventa la fete).

Alimentatia ideala

Alimentatia adolescentului trebuie sa furnizeze energie atat pentru intretinere, pentru  ritmul accentuat al cresterii si dezvlotarii specific perioadei, cat si pentru efortul fizic si intelectual depus. Necesarul zilnic de calorii este in jur de 2220 kcal la fete, respective 2500-2800 kcal la baieti.
Alimentatia trebuie sa fie bogata si variata, sa asigure un aport suplimentar de proteine, prin consumul de carne, oua, produse lactate, peste, dar si din surse vegetale.

Este indicat ca alimentatia adolescentului sa asigure un aport suplimentar de fier si calciu. Alimente cu un continut ridicat de fier sunt: ficatul de porc, de pui si de vita, carnea de pasare, de vita si alte tipuri de carne rosie, cerealele integrale sau fortifiate, legumele cu frunze verzi, fasolea si lintea. Surse excelente de calciu sunt toate produsele lactate, vegetale cum ar fi spanacul, broccoli, varza, conopida, telina, mazare, fasole verde, dar si produse uscate - alune, nuci, smochine, curmale, fasole boabe.

Norma de glucide, sursa importanta de energie, poate fi asigurata prin consumul de paine, fainoase, legume verzi si completata cu zahar si dulciuri concentrate. Nu trebuie neglijat consumul de fructe proaspete, care ofera organismului importante vitamine si saruri minerale.

Energie pentru activitatile intense

In perioadele de activitate intelectuala intensa se vor consuma mai multe elemente bogate in fosfor si iod, care ajuta sistemul nervos. Fosforul se gaseste in alimentele bogate in calciu, cele mai bune surse fiind laptele si produsele lactate (branza, iaurt). Alte surse de fosfor sunt carnea, ouale, fructele uscate sau oleaginoase (nuci, migdale), semintele de dovleac si cerealele. Alimentele bogate in iod sunt pestele (macrou, hering, somon, pastrav, somn), fructele de mare, lactatele, fasole uscata si pastai. Iodul este adaugat la majoritatea tipurilor de sare de masa, astfel incat fiecare persoana isi poate acoperi necesarul zilnic cu o singura lingurita de sare iodata.

Micul dejun nu trebuie sarit, el asigurand energia necesara in prima parte a zilei. Poate fi alcatuit dintr-un produs lactat (calciu), paine (glucide), un ou sau sunca (proteine). Cina nu trebuie sa includa alimente care excita sistemul nervos.
Nu trebuie facut exces de fainoase, grasimi gatite, mezeluri sau conserve.
Sunt interzise consumul de cafea, alcool si tigari.

STOP tentatiilor!

Este dificil sa se asigure o alimentatie rationala a adolescentului in conditiile societatii moderne, in care tentatiile sunt peste tot iar reclamele agresive transforma adolescentii in victime sigure ale exceselor alimentare. In plus, este o perioada in care se manifesta tendinta de a se impotrivi regulilor si disciplinei. De aceea, parintii au un rol important in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa a adolescentului, oferind acestuia o paleta cat mai variata de alimente si un orar de mese regulate, insistand de fiecare data, chiar daca pare o pierdere de timp, asupra importantei unei alimentatii sanatoase si echilibrate.